Viziunea unei persoane depinde de afecțiune

Diferențele dintre tulburarea de personalitate borderline și tulburarea bipolară Tulburarea de personalitate borderline și tulburarea bipolară au câteva elemente comune și pot fi adesea confundate, însă diferențele dintre acestea sunt semnificative.

Cea mai mare diferență dintre tulburarea bipolară și tulburarea borderline este că prima reprezintă o tulburare de dispoziție, în timp ce tulburarea borderline este una de personalitate.

Nevoi relaționale

Tulburările de personalitate se caracterizează prin existența unor moduri de gândire, a unor sentimente, emoții și comportamente care sunt diferite de așteptările sociale, provocând dificultăți de funcționare și relaționare, dar și o mare suferință pentru persoana respectivă.

Tulburările de dispoziție reprezintă o categorie de tulburări care se disting prin schimbări semnificative ale dispoziției, adică ale stării sufletești — tulburarea bipolară și depresia se încadrează în această categorie, dar nu numai.

Nu este exclus ca persoanele borderline să dezvolte și tulburare bipolară, și invers.

Însă, pentru că se tratează în mod diferit, este important ca diagnosticul să fie corect. O diferență importantă este dată de faptul că dispozițiile emoționale ale celor care suferă de tulburare borderline sunt puternic influențate de mediul extern și de experiențele trecute, fiind adesea declanșate de perceperea unui abandon, real sau imaginar.

Viziunea unei persoane depinde de afecțiune

În plus, persoanele borderline dezvoltă emoții și reacții foarte intense. Când sunt deprimate, sunt deprimate complet, iar când sunt fericite, sunt foarte fericite. Asemănarea fundamentală între cel două tulburări — și motivul pentru care pot fi adesea confundate de neprofesioniști — este schimbarea bruscă de comportament.

Este foarte important de precizat elementul care le diferențiază și care susține o diagnosticare corectă, alături de alte criterii, este durata comportamentelor, adică frecvența schimbărilor. În timp ce persoanele borderline au comportamente impulsive și schimbări bruște de stare, care pot dura minute, ore sau zile, cei care suferă de tulburare bipolară au un ritm mult mai lent de trecere de la polul depresiv spre cel maniacal sau hipomaniacal.

Acest lucru se traduce printr-o modificare de lungă durată a dispoziției și a nivelului de energie, printr-o alternare a episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Denumirea veche a tulburării bipolare este psihoză maniaco-depresivă. Tulburarea bipolară este cunoscută și sub numele de depresie maniacală. Perioadele de energie extrem de ridicată și euforie sunt expresia simptomelor episodului maniacal, în timp ce tristețea extremă, energia scăzută și lipsa de chef indică episodul depresiv.

În timpul unei faze maniacale, persoana glisează spre un comportament riscant și impulsiv, ritmul în care curg viziunea unei persoane depinde de afecțiune devine foarte rapid, iar nevoia de somn este mult redusă.

În timpul fazei depresive, o persoană bipolară se simte extrem de obosită și de tristă, iar fluxul cognitiv este lent și dezarticulat. Impulsivitatea și frecventele schimbări de dispoziție caracteristice maniei adesea îndepărtează persoana de cei din jur, deși aceasta își dorește foarte mult să construiască relații.

Schimbările de dispoziție pot avea o ciclicitate anuală, uneori mai deasă. Tulburarea bipolară este o afecțiune permanentă, ce rămâne în viața persoanei, indiferent de tratament.

Totodată, simptomele acesteia pot fi bine gestionate și diminuate considerabil cu medicație și psihoterapie. Diagnosticul și tratamentul tulburării borderline Ca și în cazul tulburării bipolare, ajutorul medical specializat este primul pas în tratarea tulburării borderline. Diagnosticarea tulburării borderline este adesea dificilă, din cauza similitudinii unora dintre simptome cu cele ale altor boli. Diagnosticarea se face de către medicul psihiatru, tot el fiind și cel care stabilește medicația necesară și face evaluările periodice.

Diagnosticarea presupune mai multe ședințe, în care medicul investighează în profunzime istoricul medical al pacientului și nuanțează foarte bine simptomele, așa încât să diminueze riscul — ridicat — de eroare. Din nefericire, destul de des, tulburarea borderline este subdiagnosticată sau greșit diagnosticată. Odată diagnosticată, tulburarea borderline implică obligatoriu psihoterapie, care este, de altfel, și principalul tratament în acest caz.

Terapiile recomandate sunt: Terapia cognitiv-comportamentală.

Mediu şi sănătate

Aceasta ajută la schimbarea convingerilor, comportamentelor și percepțiilor nesănătoase cu privire la propria persoană și la alte persoane. Prin acest tip de terapie, persoana borderline învață să dezvolte metode corecte, sănătoase de a reacționa la stările de neliniște, supărare sau nesiguranță.

Terapia dialectic-comportamentală. Prin intermediul acesteia, persoana învață cum să își conștientizeze propriile gânduri, comportamente și cum să răspundă în mod sănătos la acestea. Acest tip de terapie reduce comportamentele abuzive, de auto-vătămare, depresia, abuzurile de alcool și alte substanțe.

• Articole Sănătatea și bunăstarea oamenilor sunt strâns legate de starea mediului.
• Articole Marţi, 14 mai Acţiunile şi comportamentele oamenilor, activităţile lor sunt determinate de anumite motive.
• Producția alimentară Viziunea asupra lumii este cel mai important lucru din viață.
• Nevoi relaționale | Clinica de fericire
• Cum să refaci vederea sută la sută
• Mediu şi sănătate — Agenţia Europeană de Mediu
• Incapabil să-și concentreze viziunea ușoară

Terapia centrată pe scheme. Aceasta este bazată pe ideea că tulburarea borderline provine dintr-o imagine de sine distorsionată și disfuncțională, concentrându-se astfel pe reconstruirea modului în care persoana respectivă se percepe pe sine. Medicație Deși medicația nu vindecă tulburarea borderline, aceasta poate ameliora simptomele.

Medicamentele se adresează depresiei, agresivității și anxietății. Dacă simptomele sunt severe, medicul poate recomanda spitalizarea persoanei pentru o anumită perioadă, mai ales în cazul în care au existat gânduri sau comportamente viziunea unei persoane depinde de afecțiune.

Concluzii Afecțiunile mintale sunt adesea neglijate de către oameni — fie pentru că persoana în cauză nu conștientizează, fie pentru că cei din jur nu știu cum să procedeze, ori pentru că publicul larg trăiește un sentiment de rușine de a fi sau a avea alături o persoană afectată.

Tulburarea Borderline: ce este și cum o identificăm?

Observați la dumneavoastră sau la cei dragi simptomele specifice tulburării borderline? Nu mai stați pe gânduri.

Apelați la ajutor medical specializat, până când nu este prea târziu!