4% viziune, Vremea în Acri de viziune, Statele Unite

Concentrarea eforturilor în acele opțiuni care au posibilitatea de a oferi cele mai bune rezultate este rațiunea din spatele acestei alegeri. Totodată, aceste domenii pot fi completate cu alte sectoare economice identificate în 4% viziune strategice complementare precum:— 4% viziune guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri din România", care identifică sectoarele naționale cu potențial de creștere a competitivității IMM-lor, strategiile regionale care identifică sectoarele regionale cu potențial de creștere a competitivității etc.

Dimensiunea teritorială a competitivitățiiLa nivel european, abordarea teritorială capătă din ce în ce mai multă importanță în planificarea strategică. Deși tradițional a fost văzută ca fiind o parte integrantă a politicii de coeziune, dezvoltarea spațială a primit în ultimii ani o recunoaștere din ce în ce mai mare în cadrul altor politici UE.

Coeziunea teritorială a fost recunoscută explicit ca obiectiv fundamental al UE, alături de coeziunea economică și socială, prin Tratatul de la Lisabona art.

4% viziune

Acest document de bază propune ca principiu accentuarea rolului zonelor urbane, ariilor funcționale, al zonelor defavorizate din punct de vedere geografic, precum și construirea unor abordări la nivel macroregional. În condițiile noilor realități economice, implementarea unei abordări teritoriale coerente în România trebuie să răspundă provocărilor care rezultă din nevoia valorificării mai bune a potențialul economic existent. Experiența ultimilor ani arată că: 1 Teritoriul este valorificat într-o măsură foarte mică în adăugarea 4% viziune în procesele economice prin caracteristicile sale de dinamică economică, funcționalitate economică și așezare spațială a activităților.

Deși indicatorii de policentricitate prezintă valori comparabile cu regiunile europene, centrele urbane influențează nesemnificativ rețelele de activități economice și permit formarea unui vid urban și industrial. În ciuda eforturilor de până acum, dintre care exemplificăm finanțarea proiectelor privind polii de competitivitate și integrarea IMM-urilor în lanțuri de furnizori 4% viziune clustere, asociativitatea public-public, public-privat sau privat-privat este slabă și acesta este primul obstacol.

Alte obstacole se referă la inițierea și managementul proiectelor mai ales a celor de anvergurăîn condițiile diferențelor la nivel 4% viziune și operațional și ale lipsei unei viziuni integrate de dezvoltare teritorială. Efectele benefice așteptate ale programelor operaționale nu pot fi transferate efectiv în rezultate, din cauza neglijării efectelor de aglomerare spațială a activității economice care în același timp generează efecte pozitive și negative asupra valorii adăugate.

Intervențiile prin diferite programe operaționale viziune invers exemplu, POSCCE și POR nu sunt integrate teritorial, neexistând niciun mecanism de monitorizare 4% viziune impactului spațial.

Vulnerabilitatea abordării actuale în plan teritorial nu este legată atât de definirea priorităților strategice, cât mai ales de definirea și conceptualizarea la nivelul domeniilor și ariilor de intervenție. Schimbările necesare sunt la nivel operațional, și anume cum înțelegem corect legătura de cauzalitate de la folosirea capitalului teritorial la efectele creșterii economice.

Nivelul actual de descentralizare este insuficient, iar principiul subsidiarității este abordat doar formal în designul și implementarea politicilor cu impact teritorial. Există un clivaj între abordarea de sus în jos inițiată la nivel național și cea de jos în sus inițiată la nivel local.

Structurile administrative locale, regionale, naționale urmăresc mai mult roluri birocratice decât funcțiuni de mobilizare competitivă a unor zone de dezvoltare.

Metodologia de calcul pleacă de la premisa că în context spațial competitivitatea economică este determinată de un sistem complex de factori, care concentrează, între altele: valorificarea creativă și inovativă a potențialului regional, realizarea de conexiuni la nivel teritorial prin stimularea apariției și consolidării legăturilor intra- și interindustriale pe lanțurile de valoare, valorificarea patrimoniului natural și cultural, utilizarea potențialului de cercetare-inovare și îmbunătățirea conectivității și accesibilității.

Pe baza ICR, a cărui formulă de calcul urmărește îndeaproape indicele competitivității globale, a fost elaborată harta competitivității regionale la nivelul Uniunii Europene.

Între țările Uniunii Europene, regiunile de dezvoltare ale României se situează pe ultimele locuri atât în ceea ce privește ICR, cât și în 4% viziune toate clasamentele indicatorilor ce compun acest indice compozit.

Vremea în Acri de viziune, Statele Unite

Regiunea capitalei înregistrează cele mai înalte valori în ceea ce privește competitivitatea, dar efectele pozitive asupra regiunilor vecine sunt limitate. În aceste condiții, în cazul României politica de coeziune trebuie să contribuie nu doar la reducerea disparităților regionale, ci și la atingerea obiectivelor de competitivitate a României. Analiza repartiției acestor valori conduce către cel puțin două constatări: Notă Estul țării se caracterizează printr-o repartiție omogenă a valorilor, fapt ce se traduce în peisajul performanței economice printr-o incapacitate de valorificare judicioasă a capitalului natural și antropic transfer scăzut 4% viziune tehnologie, capital redus, limitări în aria de polarizare a orașelor moldovene.

La nivelul economiei locale, potrivit ierarhiei valorilor IPC, pe primul callback viziune se situează județul Argeș, cu o valoare a indicelui de 0,78 față de o medie pe 4% viziune de 0,31, care reflectă un volum mare 4% viziune exporturilor totale al doilea pe țarăcel mai mare raport dintre exporturi și populația ocupată Pe locul al doilea, cu o valoare a indicelui de 0,68, se situează municipiul București, având cele mai mari valori ale exportului, dar și cea mai numeroasă populație ocupată.

Județul Timiș ocupă locul 3, cu cele mai mari exporturi de înaltă tehnologie. Niciun județ din regiunea NE nu se situează între primele 20 din clasament, ca potențial competitiv.

Numai două județe din regiunea SE - Constanța și Galați - depășesc media pe țară în ceea ce privește valoarea indicelui de potențial competitiv, având ca principale ramuri construcția de nave și, respectiv, siderurgia. Situația este similară și 4% viziune majoritatea celorlalte regiuni, fiecare având în general două sau cel mult trei județe cu valori peste media pe țară.

Efectele limitate de antrenare în teritoriu, atât în plan spațial de la județ la județcât și în plan sectorial de la industrie la industriepot fi înțelese, pe de o parte, prin dezvoltarea insuficientă a legăturilor dintre diferite activități economice. Balanța comercială a României depinde în proporții foarte mari de dezvoltarea industriei auto în Argeș, iar Regiunea București - Ilfov contribuie mai mult prin cererea de importuri decât prin excedentul de vânzări la extern.

Pe de altă parte, absența participării în rețelele internaționale de producție și comerț are efect imediat asupra sănătății economiei locale.

Stiinta complexitatii - Viziune asupra viitorului

Tabelul 3 oferă imaginea completă a distribuției la nivel regional a aglomerărilor economice cele mai importante, din care lipsesc cele patru evidențiate, inclusiv cele din București-Ilfov pentru a oferi o imagine cât mai clară specializării teritoriale.

Tabelul 4 completează această imagine cu sectoarele la nivel județean care se remarcă în specializarea internațională. Tabel 3 - Aglomerări economice de importanță regională Regiunea de dezvoltare.